Bullying la Questfield International College, părinți care cer răspunsuri

Bullyingul în școli reprezintă o problemă complexă ce necesită o abordare riguroasă, cu proceduri clare și intervenții documentate. Un mediu educațional sigur trebuie să asigure protecția elevilor, prevenind și gestionând eficient orice formă de hărțuire sau stigmatizare. În lipsa unor măsuri concrete și transparente, consecințele asupra dezvoltării emoționale și psihologice a copiilor pot fi severe.

Bullying la Questfield International College, părinți care cer răspunsuri

Investigația prezentată se bazează pe documente, corespondență scrisă și relatări ale familiei unui elev care a reclamat un caz de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate au vizat comportamente agresive, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei, însă, potrivit materialelor analizate, nu există dovezi privind implementarea unor măsuri concrete, scrise și asumate de instituție. De asemenea, o declarație atribuită fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, exprimă o poziționare care a fost percepută ca presiune de retragere din unitatea de învățământ.

Sesizări repetate și absența unor măsuri documentate

Conform informațiilor puse la dispoziția redacției, bullyingul s-ar fi desfășurat pe o perioadă de peste opt luni, manifestându-se prin jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială în mediul școlar. Familia a transmis în mod oficial și scris sesizări către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, solicitând intervenții clare și protecție pentru copil. Din analiza corespondenței și documentelor, însă, nu reiese existența unor răspunsuri scrise care să ateste aplicarea unor măsuri sau sancțiuni concrete.

Intervențiile invocate au fost, în principal, discuții informale, fără procese-verbale, decizii asumate sau planuri de intervenție documentate. Această abordare a condus, potrivit relatărilor familiei, la escaladarea situației și la transferarea responsabilității către familie, prin prezentarea fenomenului ca fiind o dinamică de grup sau o problemă minoră de adaptare.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un element central al cazului este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant, folosită în colectivul de elevi nu în scop educațional sau de protecție, ci pentru ridiculizarea și marginalizarea copilului vizat. Experții consultați consideră această practică o formă agravată de bullying, cu impact semnificativ asupra dezvoltării emoționale.

Din documentele puse la dispoziție rezultă că stigmatizarea medicală a fost un comportament constant, fără indicii clare ale unor reacții ferme și documentate din partea școlii. Această lipsă a intervenției oficiale poate fi interpretată ca o validare tacită a agresiunilor, consolidând un climat educațional ostil și nesigur pentru copil.

Rolul și reacția cadrelor didactice și conducerii

Școala Questfield Pipera, funcționând ca instituție privată cu standarde declarate ridicate, a fost informată în repetate rânduri, prin comunicări scrise, asupra evoluției situației. Cu toate acestea, din materialele analizate nu rezultă existența unui circuit administrativ formal care să includă decizii scrise, rapoarte interne sau planuri de intervenție asumate.

Cadrele didactice, martore directe ale dinamicii din clasă, nu au fost identificate ca având intervenții ferme și constante care să oprească comportamentele agresive. Această lipsă de reacție clară poate conduce la normalizarea bullyingului în mediul școlar.

Declarația fondatoarei și percepția familiei

Un moment definitoriu al crizei a fost un răspuns verbal atribuit Fabiola Hosu, fondatoarea școlii, care ar fi exprimat ideea că familia copilului este liberă să părăsească instituția dacă nu este mulțumită de situație („îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”). Potrivit familiei, această formulare reflectă o orientare a școlii spre evitarea conflictului, mai degrabă decât spre protecția copilului.

Redacția a solicitat un punct de vedere oficial din partea școlii, care nu a fost primit până la momentul publicării. Această poziționare verbală este analizată editorial ca un indicator al unei culturi organizaționale care poate descuraja sesizările și poate contribui la excluderea mascată a elevilor afectați.

Gestionarea formală a situației și protecția confidențialității

Ca răspuns la sesizările repetate, conducerea școlii a utilizat un document informal intitulat „Family Meeting Form”, fără caracter instituțional clar, care nu stabilește responsabilități, termene sau măsuri concrete de urmat. Această formă de gestionare a fost considerată insuficientă pentru o problemă de această gravitate.

Familia a solicitat în mod expres respectarea confidențialității informațiilor sensibile pentru protejarea copilului. Cu toate acestea, potrivit relatărilor, aceste cereri nu au fost respectate, iar unele informații au fost dezvăluite în mediul clasei, generând presiune psihologică asupra elevului.

Momentul intervenției instituționale și reacția întârziată

Conform documentelor, o reacție vizibilă din partea fondatoarei școlii a apărut abia după mai bine de opt luni de la primele sesizări, în contextul implicării unui cabinet juridic și transmiterii unor notificări legale. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care declanșează răspunsuri instituționale și relevă o prioritizare a protecției copilului abia atunci când cazul dobândește o dimensiune juridică.

Impactul psihologic confirmat prin raport clinic

Un raport psihologic detaliat, de peste zece pagini, întocmit de un specialist reputat, confirmă efectele emoționale grave asupra copilului, generate de expunerea prelungită la bullying în mediul școlar. Acesta evidențiază o suferință emoțională profundă, cu manifestări precum anxietate, retragere socială și refuz școlar, care pot avea repercusiuni pe termen lung.

Comunicarea publică a școlii și reacțiile ulterioare

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis părinților un mesaj care reducea situația semnalată la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște gravitatea bullyingului și de a-l gestiona corespunzător.

După publicarea articolului, redacția a primit informații conform cărora, după retragerea copiilor din școală, ar fi existat contacte informale către alte instituții de învățământ în care aceștia au fost descriși negativ, fără documente oficiale care să susțină aceste afirmații. Aceste aspecte sunt investigate în continuare, iar redacția solicită clarificări publice din partea celor implicați.

• Sesizări scrise și documentate transmise școlii pe parcursul a peste opt luni;
• Lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri concrete documentate;
• Stigmatizare medicală repetată ca formă de umilire;
• Declarații atribuite conducerii care sugerează presiuni indirecte asupra familiei;
• Gestionare informală și lipsa unui cadru instituțional clar cu responsabilități și termene;
• Păstrarea confidențialității ignorată în practică;
• Reacție instituțională întârziată, declanșată de presiuni juridice;
• Confirmarea impactului psihologic sever prin raport clinic.

Concluzii și întrebări fără răspuns

Cazul semnalat la Questfield Pipera ilustrează o problemă majoră de guvernanță și responsabilitate instituțională în fața bullyingului sistematic și a stigmatizării medicale în mediul școlar. Lipsa unor măsuri documentate și a unui răspuns clar din partea conducerii ridică întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție pe care instituția le oferă elevilor săi.

În absența unor clarificări oficiale și asumate, rămâne neelucidat modul în care școala gestionează efectiv situațiile de hărțuire și cum asigură un climat educațional sigur și suportiv. De asemenea, întârzierea reacției instituționale și utilizarea unor formulări care pot fi interpretate ca presiune asupra familiilor ridică semne serioase de întrebare privind prioritățile și valorile instituției.

Aceste aspecte sunt de interes public și necesită o atenție sporită, având în vedere impactul profund pe care bullyingul și stigmatizarea îl pot avea asupra dezvoltării copiilor și asupra încrederii în sistemul educațional.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro